Idei Geniale » sport

Cand ma fac mare vreau sa fiu comentator sportiv

Adi — Sun, 05 Oct 2008 07:00:35 +0000

Aseara, pentru ca nu aveam la ce film sa ne uitam, eu m-am uitat la meci: Steaua – CS Otopeni. N-am vazut meciul de la inceput, ci doar ultimele 30 de minute, dar am o vaga senzatia ca am vazut ce trebuia sa vad.

Prin minutul 87 inscrie Otopeniul, asta dupa ce au stat toata partida cu fundul in poarta, si comentatorii geniali ai Antenei 1 s-au pregatit sa traga concluzia: Steaua ia bataie de la o echipa clasata pe locul 16. Ma uit la ceasul afisat si vad ca ar mai fi vreo 7 minute (luand in considerare si prelungirile) in care steaua ar putea inscrie si chiar castiga. De ce zic oamenii astia ca Steaua ia bataie?

Nu sunt stelist, eu tin cu fotbalul si daca vad o echipa care inscrie 7 goluri, acea echipa devine, pentru o scurta perioada, echipa mea de suflet. De aici o sa deduceti si cam ce echipe din Romania imi plac.

Trag concluzia ca Vochin si celalalt pe care l-am mai auzit dar pe care nu voi sti niciodata cum il cheama n-au vazut nici macar meciul dintre Sahtior si Barcelona. Pai aia n-au jucat pana in minutul 90, au jucat pana in minutul 94 si asta e si motivul pentru care au jucat. Dar asta e o meteahna a fotbalistilor romani. Desi ei primesc bani ca sa joace aproximativ 100 de minute (cu tot cu prelungiri), ei joaca vreo 50, ca sa fim indulgenti, iar de la ei si reflexul comentatorilor de a trage concluzii pripite.

Miercuri am vazut meciul dintre CFR Cluj si Chelsea. Un meci foarte aclamat de catre romani, dar pe care londonezii cu siguranta nu-l apreciaza. Spun asta pentru ca baietii aia (ma refer la suporterii englezi) vor sa vada fotbal, si cand una dintre echipe (Clujul) are 2 suturi pe poarta si cealalta 6… mie cel putin mi se pare ca s-a vazut prea putin fotbal.

Comentatorii, britanici, erau foarte partinitori – lucru normal. Cu toate astea nu au dat nici un detaliu despre cat castiga unul, cat castiga altul, ce femei are celalalt. Discutau despre ce se intampla pe teren. Cand pe teren nu se intampla nimic, ei nu ziceau nimic, simplu nu?!

Iata de ce zic ca mi-ar placea sa fiu comentator sportiv: sunt roman, deci cel mai probabil as comenta fotbal romanesc, dar as incerca sa-l comentez cat mai profesionist (in stilul comentatorilor britanici). Cum echipele romanesti joaca fotbalul pe care-l joaca, nu prea as avea ce comenta, ceea ce mi-ar face munca mai usoara. Deplasari prin tara pe la meciuri, protocoale, dat din gura din cand in cand… viata!

Insa, daca stau sa ma gandesc vorbim despre microbistii romani, majoritatea cu maneaua, berea si samanta in cap, care ar vrea orice femeie in afara de aia care se culca in acelasi pat cu ei, care si-ar sparge capetele pentru ca pentru asta le da bani Becali sau Borcea si care daca nu stiu cati bani castiga Nibombe (fundas central la Otopeni) – sa zicem -, ar simti ca le lipseste ceva din meniu.

Apropo: ce trebuie sa faci ca sa devii comentator sportiv?

Mersul pe bicicleta

Adi — Sun, 31 Aug 2008 09:34:12 +0000

Nu mai tin minte daca v-am povestit ca i-am luat si mandrei bicicleta. In fine, am fost cu ea sa o vada, i-a placut, surpriza a fost ca rusnacul a majorat pretul de vanzare de la 200 la 300 de euro (pentru straini).

Mie, pentru ca eram de-al casei mi-o dadea cu 260. L-am pus in situatia de a alege 200 sau deloc si a ales 200. Oricum banii se merita. E noua, are bidon de apa, are stopuri si, peste toate, are kilometraj (nu ne-am dumirit noi cum merge, dar e bine ca e).

Ieri (sambata) si astazi (duminica) am facut niste ture foarte faine pe ruta U6-Donau Canal-Rathaus-Schottenring-Prater Park. Piste de biciclisti? Peste tot, numai ca nu le nimeream noi. Soferii? De vis. La un moment dat pusta de biciclisti intra intre benzile pentru masini. Cati soferi depaseau coloana pe-acolo? Nici unul. Cate biciclete erau pe pista? Maxim 4.

In fine. E fain sa locuiesti in oras in care pe langa metodele traditionale de transport poti alege si bicicleta. Faci miscare, te trezesti, te simti mai sanatos. Partea buna e ca nici nu imi mai e foame, probabil din cauza efortului. In ritmul asta o sa redevin suplu si irezistibil cum eram acum 6 ani

De asta voi scrie mai rar, pentru ca din timpul liber voi aloca mai mult timp bicicletei (trebuie curatata, trebuie sa-i schimb niste piese care-s putin ruginite).

Maine cred ca vor aparea si poze cu bicicleta Andrei (pe care mi-a spus ca nici nu se gandeste sa o vanda cand ne mutam de-aici. Asta inseamna ca ori nu ne mutam de-aici ori ca ne mutam intr-o tara civilizata unde nu ti-e foarte frica sa lasi bicicleta legata de gard.

Mai e nevoie de alte dovezi?

Adi — Thu, 28 Aug 2008 06:00:27 +0000

Cand vezi ca astfel de intamplari au loc in curtea GSP-ului la ce concluzii aujungi?

Eu as zice ca au un copist nou, care a uitat de unde sa copieze si de unde nu.

Razboinicii luminii infrunta… fotbalistii turci

Adi — Wed, 13 Aug 2008 10:00:32 +0000

In primul rand o sa constat ce inseamna sa traiesc fara televizor. Habar n-am ce mai face Becali. El era soarele existentei mele, motivul pentru care imi era rau sau ma simteam bine etc. De cand m-am mutat m-am simtit atat de… extraordinar. Nu-l mai vad si nu-l mai aud pe acest mare om mare carcater parca sunt altfel: mai calm, mai atent, mai iubitor.

Dar sa trecem peste dezvalurile din viata personala. Astazi cica Steaua joaca impotriva echipei turcesti Galatasary (din Istanbul). Becali ca de obicei spune 2-0, eu spun ca Steaua n-are o sansa. Motivatia e simpla: Galatasaray aduna cam tot ce poate de pe la nationala si stim cu totii isprava turcilor de la ultimul turneu final.

Nu stiu daca o sa am unde sa vad meciul (poate doar pe internet) insa in mod cert voi sti deznodamantul in timp real, avand in vedere ca stau intr-un cartier care in mare parte e turc.

Celor care vor urmari meciul, le urez sa aiba parte de fotbal si sa castige cine merita mai mult. Mie imi urez sa nu fie prea multi fani ai Galatei pe aici.

La limita imposibilului

Adi — Mon, 11 Aug 2008 07:00:00 +0000

view on flickr»" rel="lightbox">

Mai tineti minte serialul difuzat de ProTV la miezul nopti? Eu nu prea dar mi l-am adus aminte cand incercam sa ma documentez pe GSP.ro despre ce se mai intampla prin tara, din punct de vedere fotbalistic. De ce fotbalistic? Pentru ca despre altceva nu scriu.

Ce e la limita imposibilului? Anul asta Vineri a fot 8 August, Sambata 9 si Duminica, implicit 10. Despre meciuri, cred ca astia desi transmit un campionat, ei se uita la altul.

Bravo ma baieti, la mai mare! Sunt curios cine o sa castige campionatul in viziunea lor.

Disclaimer: In partea din stanga sus a pozei vedeti ora aproximativa la care a fost facut print-screen-ul, in dreapta, vedeti la ce ma refer.

Dezamagire microbista

Adi — Sat, 26 Jul 2008 07:00:19 +0000

Cand am aflat ca Romania va juca in faza calificarilor pentru Cupa Mondiala (din 2010) cu Austria m-am bucurat. O echipa pe care avem sansa sa o batem si la ea acasa, eu sunt in Viena, prin urmare motiv sa ma duc la meci.

Meciul se va desfasura pe 1 Aprilie 2009 (din cate stiu eu), insa nu la Viena, cum speram, ci la Graz. Nu stiu inca pretul biletului.

Dezamagirea e ca nu-i in Viena, aici aproape, dar, pe de alta parte, cu ocazia asta poate o sa vad si orasul (nu sunt sigur ca apuc sa-l mai vad pana atunci).

Poate e prea devreme dar… Hai Romania! (mai ales ca noul antrenor al Austriei e Karel Bruckner)

Posta e peste tot la fel (partea a doua)

Adi — Fri, 18 Jul 2008 09:00:38 +0000

Va povesteam despre banuielile mele ca e ceva romanesc infiltrat in posta austriaca si, in acelasi timp, imi propuneam ca odata cu urmatoarea vizita sa aflu ce.

Astazi e vineri si, dupa cum ne sfatuia Maricica, ne-am dus la posta sa luam plicul. Vorba englezului “third time is a charm”, de data asta plicul era acolo.

Un plic care mai mult e pachet, fiind facut din carton, pe care scria mare numele chiriasului, insa suficient incat noi sa banuim ca totusi sunt actele noastre. Asa ca, tarani romani fiind, nestiind sa citim ce scrie pe colet il deschidem, doar-doar dam peste secretul tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte.

Din pacate nu dam peste lucruri care ne-ar putea aduce fericirea vesnica si, pentru ca trebuie sa fiu taran pana la capat, va arat si voua ce-a primit chiriasul. Nu de alta, dar acuma se poate mandru cu autograf de la Platini.

Turul Frantei 2008

Adi — Fri, 11 Jul 2008 14:00:40 +0000

Ieri eram intr-o stare semi-emo. In sensul in care eram pe punctul de a-mi taia venele de oftica. Motivul este ca nu am televizor aici si, prin urmare, nu am ocazia sa vad Turul Frantei.

E o competitie care-mi place foarte mult, in ciuda discutiilor despre dopaj care planeaza in jurul competitorilor. Pe langa discutiile tehnice care se pot inchega pornind de la evenimentele care au loc intr-o anumita etapa, se poate discuta pe baza zonelor prin care se trece.

Exact asta faceau comentatorii Eurosport in limba roaman (Radu Naum si inca un tip despre care tot timpul uit cum il cheama). Imi lipseau amandoua.

Acum, imi lipseste doar comentariul in limba romana, pentru ca am gasit un stream destul de bun in limba engleza. Mi se pare auster, lipsit de informatii, monoton.

Cu toate astea ma uit si-mi place ce vad. Aici puteti vedea si voi Turul Frantei pe computer, daca aveti conexiune la internet (din moment ce cititi articolul asta aveti) si daca puteti trece cu vederea calitatea relativ slaba a imaginii.

PS: Pentru cine nu si-a dat seama, astazi nu mai sunt chiar atat de emo precum eram ieri

PS2: Se ofera cineva sa faca streaming la Eurosport Romania?

Idei pentru Festivalul Berii

Adi — Thu, 03 Jul 2008 13:00:05 +0000

Mai bine spus, idei pentru organizatorii acestui tip de manifestari (poate sa fie Festivalul Vinului, al Berii, Sarbatorile Iasului sau chiar Bauta Electorala).

Recent povesteam despre faptul ca vienezii consuma destul de multa apa de la robinet si Dani surprindea bine ca poate fi vazuta si ca o masura ecologica – consumul apei de la robinet reduce nevoia de peturi, implicit de plastic… stiti poezia.

Asta m-a facut sa-mi aduc aminte ca dupa meciul Germania-Spania imi propusesem sa scriu un articol, idee despre care uitasem in proportie de 90%.

Revenind. Viena a trebuit sa se confrunte cu o masa destul de mare de suporteri (fie spanioli, fie nemti), iar FanZone-ul era arhi-plin. Asadar, multa lume, multi nemti, multi barbati sunt indicii ca vor fi multi consumatori de bere.

Lucrurile, frumoase din punct de vedere al profitului estimat, se puteau inrautati daca cineva nu avea urmatoarea idee. Berea si Coca-Cola (de fapt cam orice bautura) era servita in pahare de plastic. Diferenta intre ce se intampla la noi si Viena este urmatoarea: paharele erau confectionate dintr-un plastic mai dur, astfel incat sa previna eventuala deterioare; o bere costa 5.5 euro dar, daca veneai cu paharul tau, berea costa 4.5 euro. Castigul e de ambele parti. Cum?

Din punctul de vedere al consumatorului, la fiecare 4.5 beri consumate, primea una gratuita. Credeti-ma ca in situatia data (un meci de 90 de minute in timpul caruia stai in picioare si toti de langa tine consuma) 4.5 beri nu e deloc mult.

Din punctul de vedere al organizatorului se impuscau mai multi iepuri de-odata: nu mai pierdeai bani culegand paharele de pe jos dupa eveniment, nevoia de pahare era acoperita mai mult ca sigur, datorita faptul ca stocul era regenerabil (intr-o masura destul de mare), ii convingeai (mai mult sau mai putin) pe clienti sa consume mai mult.

O situatie win-win, obtinuta dintr-un concept simplu, cel al sticlei returnabile.

PS: Noi am pastrat paharele, pentru ca ne plac, si pentru ca sunt o amintire placuta pe care nu cred ca o vom mai trai prea curand.

Inca una despre fotbal

Adi — Sun, 22 Jun 2008 07:00:08 +0000

Probabil e ultimul banc/ ultima parere despre Campionatul European pana la finala, pe care probabil ca o voi vedea direct de la fata locului (adica de langa stadion).

Este vorba despre Romania si pataniile nationalei in meciul cu olandezii (nu foarte departe de realitate). Sper sa va amuze si pe voi, asa cum m-a amuzat pe mine.

Minutul 1: Bănel primeşte o minge pe partea dreaptă. Fulgerător, îi driblează pe Contra şi Cociş şi se năpusteşte către poarta lui Lobonţ. Pe margine, van Basten ia un start ca în tinereţe şi-i strigă lui Nicoliţă în şapte limbi de circulaţie internaţională (inclusiv rromă) că poarta Olandei e în cealaltă parte a terenului. Debusolat, Bănel îi dă o pasă ideală lui Robben, aflat singur-singurel în careul nostru. Adevărat gentleman, acesta ia mingea în braţe şi-i strigă arbitrului: henţ, am făcut henţ!

Minutul 15: După ce Engelaar, Bouma şi De Cler se feresc de minge ca dracul de tămîie, aceasta ajunge în sfîrşit la Adrian Mutu. Aflat în faţa lui, Heitinga se apleacă şi începe să-şi deznoade şireturile. Portarul Stekelenburg iese dintre bare şi soarbe demonstrativ dintr-o sticlă de apă minerală. Mutu combină rapid cu sine însuşi şi şutează năprasnic spre poarta goală. Mingea îl loveşte în ceafă pe Niculae, care cade lat la pămînt.

Minutul 17: Niculae este scos cu targa. Ieşit la încălzire, Marica îşi aduce aminte că Piţurcă nu l-a băgat în meciul cu Franţa şi, supărat, pleacă direct la aeroport.

Minutul 18: Olandezul van Persie se oferă să joace în locul lui Marica, dar fiara de arbitru se opune.

Minutul 45: În sfîrşit, portocalii catadicsesc să intre în jumătatea noastră de teren. Raţ şi Codrea se invită unul pe altul la acţiune, dar nu cad de acord. Plictisiţi, olandezii pasează între ei, aşteptînd ca cei doi să se hotărască. Raţ şi Codrea nu ajung la nici o înţelegere şi îşi întorc spatele unul altuia. Căscînd de-i trosnesc fălcile, arbitrul indică sfîrşitul primei reprize.

Minutul 46: Echipele intră în teren. Dar, surpriză, olandezii prezintă doar şase jucători de cîmp. Van Basten cere încheierea meciului, cu scorul de la 3-0 pentru România, aşa cum cere regulamentul. Îi spune arbitrului că jucătorii lipsă, plus restul de rezerve, au fost loviţi la vestiare de o burticăraie groaznică.

Minutul 48: Înfuriat, Platini coboară din tribuna oficială şi se îndreaptă glonţ către tunelul jucătorilor. Reapare după trei minute, ţinîndu-i de urechi pe olandezii lipsă. Înainte de a reintra în teren, unul dintre ei mai are timp să arunce în iarbă sticluţa de whisky din care apucase să soarbă mai mult de jumătate.

Minutul 75: Dică şi Florentin Petre cad seceraţi în careul olandez. Cu mîinile ridicate spre cer, amîndoi cer unsprezece metri. Arbitrul le-ar da, însă n-are cum: prin semne, le arată celor doi că pe o rază de cincizeci de metri nu se află nici un jucător batav, aceştia fiind complet depăşiţi de viteza cu care se desfăşurase faza.

Minutul 80: Unsprezece metri pentru Olanda! Tamaş îi faultează, succesiv, pe De Zeeuw, Boulahrouz, Heitinga şi Huntelaar. Deşi olandezii se ridică de la pămînt imediat şi spun că n-a fost nimic, arbitrul n-are ce face şi acordă lovitură de pedeapsă. Mingea şutată cu precizie de van Persie smulge fanionul din mîna tuşierului de pe partea dreaptă.

Minutul 115: Victorie România! Dinspre tribuna suporterilor olandezi, sute de brichete zboară către arbitru. Cu un zîmbet pe faţă, acesta se întinde încetişor pe iarbă. În numele UEFA, Platini decide ca victoria să fie acordată pe loc României.

LE: Pronosticul meu in legatura cu finala Portugalia – Olanda s-a dus pe apa sambetei. Nu mai fac nici un pronostic… sper doar sa nu se impuste astia iarasi prin Viena.