Idei Geniale » goofs

Gand despre profitabilitate

Adi — Sat, 01 Nov 2008 07:00:12 +0000

Poate ca profitabilitate nu e termenul corect, dar la ora 2:00 AM (ora la care redactez gandul) atat mi-a venit in minte.

Asadar, se da un proiect, sa zicem ca e un serviciu de music streaming, care este evaluat la 400.000 de euro in scurt timp de la lansare. In pofida evaluarii pretentioase, la momentul t0 (masurat in luni) proiectul e plin de bug-uri – sau poate nu plin, dar alea care exista sunt de-a dreptul penibile – si din cele 2 aspecte pe care le urmareste, nu indeplineste decat unul.

La momentul t1 (unde t1=t0+6) – adica dupa sase luni de la lansare – proiectul continua sa esueze in indeplinirea unuia dintre obiective, cu toate ca pentru a remedia situatia costurile implicate ar fi fost undeva la 5.500 de euro: o licenta Adobe Flash Media Server 3 costa cam 1.500 de euro, la care mai adaugam si implmentarea 4.000 – presupunand ca sunt implicate 4 persoane (2 programatori, 2 administratori de server), timp de o luna, cu un salariu destul de ok petru Romania.

Si acum intrebarea, de mare angajament: ce concluzie trag eu despre proiectul de 400.000 de euro care n-a avut 5.000 de dolari pentru a-si rezolva cea mai grava dintre probleme? Exact, ii dau un premiu pentru originalitate!

Teroristii cauta informatii pe blog

Adi — Tue, 21 Oct 2008 09:00:15 +0000

Altfel nu-mi explic de ce ar intra oameni pe blogul meu dupa cautarea planul aeroportului Viena. Nu-ti trebuie plan, te duci cu 2 ore inainte sa decoleze avionul si ai timp sa te descurci ca nu e Heathrow, e un aeroport micut!

Revolta degeaba

Adi — Wed, 15 Oct 2008 13:00:07 +0000

Bloggerii (o parte din ei) si odata cu acestia mass-media au sarit de 14 metri in sus cand niste baeti dastepti de la ORDA s-au gandit ei ce s-au gandit ca ar trebui sa puna taxa pe Youtube.

E o ineptie sa iti propui sa faci asta, nu mai vorbim de pusul in practica. Sustin lucrul asta din 2 motive si cu un exemplu.

Motivele:

a) Cu un hosting si un domeniu in Bangladesh, ma supun legilor acelui stat si, prin urmare, nu ma supun metodologiilor unui organism romanesc.
b) Nu cred ca are cineva timpul sa verifice fiecare articol de pe fiecare blog, sa verifice apoi daca e hostat in Romania si daca are reclame (platite sau nu) si apoi sa incerce sa afle datele de facturare ale respectivului. Daca legea nu poate fi aplicata in mod egal pentru toata lumea (adica daca unul ia amenda si altul nu), ce fel de lege este?

Exemplul:

Mai era unul cu fata de chelner dar cu titlu de New Media Manager (Whatever) pe la Intact care se pregatea sa dea in judecata Youtube pentru ca nu divulga date despre utilizatori si nu da cota parte din profit. Oare ce rezultate o fi avut campania lui de a combate pirateria?

Constatare:

Acum ceva vreme la Iasi era un om care vroia sa inchida RDS-ul pe motiv de servicii proaste. O tentativa laudabila, dar la randul ei o ineptie. Afirmam in acel moment ca e un publicity stunt povestea si iata ca omul nostru candideaza acum in Parlamentul Romaniei.

Cat mai am timp, cu dedicatie:

Google Translate, what the buck?

Adi — Mon, 13 Oct 2008 13:00:17 +0000

Google Translate ar putea fi o chestie geniala, dar nu e. Unul din motive ar fi ca ii da cu virgula in stil mare.

De exemplu pentru traduceri in care este pomenit numele tarisoarei in care traim, in unele cazuri traduce Romania ca fiind Australia, in altele nu. Mai sunt si cazurile in care nu traduce, pentru ca tot mapamondul stie deja ce inseamna fraza respectiva.

Stapan alb

Adi — Mon, 13 Oct 2008 05:00:49 +0000

La un moment dat, un prieten de-al unui prieten de-al unui prieten a intrat intr-un program de schimb intercultural si, dupa ce a stat pe banii si pe cheltuiala altora in Franta, i-a venit randul sa primeasca si el pe un francez.

Cum nu e foarte greu ca francezul pe care-l astepti in gara sa fie nergu, amicul constata ca Domenech era afro-amercian. Ne-avand loc prea mult in apartament l-a cazat la camin, in camera cu un cunoscut si si-a vazut de treaba. Dupa o saptamana in care nu s-a intalnit deloc cu prietenul parizian se decide sa-l scoata la o bere.

Firesc prima intrebare a fost (discutia a fost purta, evident, in alta limba decat romana, pe motiv ca francezul nu stia romana):
Amicul: Si, cum te intelegi cu Bogdan?
Domenech: Care Bogdan? (derutat)
A: Pai colegul tau de camera…
D: Pe colegul meu de camera il cheama Stapan Alb nu Bogdan.

Pe langa faptul ca sunt hoti…

Adi — Wed, 08 Oct 2008 13:00:30 +0000

Pe langa faptul ca sunt hoti, romanii (aia care-s hoti) mai au si o nesimtire crasa in dotare. Pe langa faptul ca sunt hoti si nesimtiti mai sunt si prosti si, la toate aceste 3 categorii, adaugam perseverenta.

Daca ar fi nevoie sa fie perseverenti in altceva decat hotie, nesimtire si prostie, romanii care se bucura de aceste atribute n-ar sti ce-nseamna aia perseverenta. In restul timpului sunt niste puturosi impututiti care fac umbra pamantului.

Dau pe Craiglist.org peste un nene care, pe anunturile din Viena, zice intr-o germana de 2 lei ca are disponibile 10 iPhone 3G de 16GB decodate la vanzare pentru 310 euro bucata. Pret de chilipir o sa spuneti, avand in vedere ca unul de 8GB la abonament Orange ajunge in cel mai fericit caz pe la vreo 200 de euroi.

Ii dau mail berbecului spunandu-i ca sunt interesat si sa-mi zica cum vrea sa se desfasoare tranzactia. El imi raspunde si-mi zice ca e din Londra si, cand ma uit la numele expeditorului email-ului nu pot sa nu observ ca este nume romanesc, asa ca-l intreb si-mi raspunde afirmativ.

Pana acum avem un roman plecat la Londra care vinde 10 iPhone-uri la un pret de nimic. Avem la dispozitie 2 variante, sau poate 3. Varianta 1: un puradel le-a furat si el e mastermind-ul cult care a aflat de Craiglist.org. Varianta 2: e teapa, telefoanele alea nu exista si el e un dobitoc care si-a schimbat obiectul de activitate de la prostit oameni pe eBay la prostit oameni pe Craiglist.org. Varianta 3: toata oferta e pe bune. Pentru a stabili care e varianta corecta, facem pasi marunti.

Asadar ii sugerez omului sa-mi dea add pe Y!M ca vorbim mai rapid. Imi da si incepem discutiile. Il intreb cu ce trimite telefonul, cum vrea sa-l platesc si-mi da link-ul catre o companie cu care a mai trimis. Imi zice ca el acopera taxele postale si, cand ii spun ca as vrea sa trimita cat mai repede imi zice ca in cazul asta o sa plateasca (tot el) o taxa de urgenta.

A doua zi imi da un mail in care-mi zice ca a fost si a depus coletul, imi da numarul de urmarire si imi zice ca plata trebuie sa o fac unui agent roman de-al firmei, prin Western Union. Iata datele agentului:

First name: Mihai Alexandru
Last name: Vintilescu
Address: Dealu Alunis
City: Berbesti
Zip: 1000
Country: Romania

Nu stiu cum va suna voua adresa asta, dar mie mi se pare suspecta pentru ca: vorbim despre agentul unei companii de transporturi internationale care sta in orasul Berbesti, a carui locuinta n-are nici un numar (presupunand ca Dealu Alunis este o strada) si care nu-si stie codul postal. Unde mai pui ca orasul Berebesti nu este intr-un judet?!

Ma uit pe site-ul pe care mi l-a dat cu o seara inainte (intr-o discutie ce se desfasura pe la ora 22:00 ora Romaniei) si introduc codul ala de urmarire pe care mi l-a dat. Imi arata niste informatii printre care 2 mi-au alimentat suspiciunile: pachetul are aproape 2 kilograme si a fost trimis la 7:31 PM pe 7 octombrie. In momentul in care vizualizam pagina era ora 13:00 in Romania.

In acelasi timp faptul ca site-ul acestei companii te intampina cu o minunatie de banner in genul celor specifice pe site-urile cu furaciuni mi-a trezit suspiciuni dar mi-am spus ca cine stie. Totusi, multumita unui bun prieten caruia ii datorez foarte multe, nu am putut sa nu observ catre ce URL se trimiteau request-uri:http://coitze-mari.freehostia.com/

Ok, nu stiu pentru voi dar pentru mine lucrurile au devenit clare. Varianta 2 este cea corecta. Avem de-aface cu un mameluc la pubertate care in loc de eBay incearca sa prosteasca oameni pe Craiglist.

De aici incepe distractia: ii spun berbecului ca am facut plata asa cum mi-a spus oferindu-i niste date fictive. Verifica omul nostru pe internet sa vada daca s-a petrecut imbogatirea spontana si constata ca nu. Imi zice sa verific datele, sa-i dau o scanare a dovezii ca am facut plata si tot felul de chestii dintr-astea. Incerc sa-l calmez si il sfatuiesc sa se duca totusi la companie sa le dea datele sa verifice aia ca poate pe site nu s-a propagat inca tranzactia.

Omul nostru se duce si se intoarce repede. Nervos si agitat imi zice sa verific datele sa nu stiu ce. Ii dau acelasi cod, doar putin schimbat sperand ca va mai face un drum pana la sediul comapaniei, dar de data asta dupa verificarea pe internet nu s-a mai dus: a inceput cu buzz-uri si tot felul de texte disperate, perseverand in minciuna nesimtita in care a pornit.

Nu am de unde sa stiu cu certitudine daca am eu dreptate sau nu insa ma indoiesc ca o companie de transporturi, oricat de jalnica ar fi aceasta si-ar hosta script-uri pe http://coitze-mari.freehostia.com. In acelasi timp ma indoiesc ca pachetul iPhone ar cantari 1.8 Kg.

Astfel de la stadiul de a fi tepuit in stil mare, m-am ales cu o portie buna de ras.

PS: Poveste sponsorizata de HaiPa.ro

Masteranda (II)

Adi — Sat, 04 Oct 2008 05:00:14 +0000

De data aceasta am intalnit-o pe Daniela in tramvai. Noi veneam de la Billa, tocmai din Praterstern – ca e printre singurele magazine deschise dupa 7 seara, ora la care apucam si noi sa mai cumparam cate una-alta – cu o serie de item-uri necesare procesului de umplere a burtilor din dotare.

Eu in vesnica pereche de blugi, cu mereu prezenta pereche de incaltaminte Etnii (Etnies pentru necunoscatori), Andra fermecatoare ca intotdeauna in tinuta corporate. Va dati seama ca povestea Doamna si vagabondul se reediteaza pe strazile pasnice ale capitalei austriece.

Ea ascunsa pe un scaun rosu al tramvaiului care circula pe ruta J (de la Josephstadter Strasse), cu parul plin de fixativ, cu unghiile imposibil de lungi pentru un om care face orice cu mainile si, inevitabil cu telefonul roz la ureche. O ardea intr-o germana pe care o distingeai chiar si daca esti surd, pentru ca se vedea pe fata ei ca se chinuie.

Tot intr-un Ich weiss, Ich weiss o tinea (n.r. nemtii si austriecii nu prea folosesc repetitii de genul stiu, stiu sau da, da pentru ca denota prostie si lipsa de respect fata de cel care ti se adreseaza) si la un moment dat rosteste, cu glasul de printesa de Berceni, Colentina sau Pantelimon: da, te aud, dar nu prea pot sa vorbesc ca sunt in tramvai si incepe sa rada ca… ca o masteranda romanca la Viena.

Bulversat ma intorc la ea si-i zambesc ca de la roman la pitipoanca. Asta continua sa-i zica in romana in aceeasi maniera in care ii zicea Raducioiu pe aeroport (n.r. e o gluma de microbist, care se refera la parvenitismul si incultura fobalistilor romani de peste hotare care uita romana de cum au calcat pragul Otopeniului). La un moment dat incepe iar sa vorbeasca in germana – sau cel putin asa avea ea senzatia.

Desi mi-as fi dorit sa-i transmit urari de bine de la un om care isi injura compatriotii inculti, nespalati si nesimtiti, dar care nu-si injura neamul, m-am resemnat. Oricum nemtoaica noastra n-ar fi inteles despre ce-i vorba. Ea este ocupata cu masterul, nu conteaza pe ce tema, master sa fie.

Voi ce credeti: de ce a ales masteranda noastra sa vorbeasca in germana in loc sa vorbeasca in romana, alegand astfel sa o inteleaga tot tramvaiul, dar sa n-o inteleg eu? Oare ea era constienta de alegerea facuta?

Cum sa nu ceri ajutorul?

Adi — Tue, 16 Sep 2008 09:00:02 +0000

E simplu: cand e vorba de lucruri banale, stupide, inutile sau orice altceva ar intra la categoria asa, nu cere ajutorul!

Motivatia e simpla: sigur se va gasi unul, doi, noua sa faca misto de tine. Astfel nu rezolvi nimic, pierzi timpu si, pe langa asta, mai devii vedeta si pe internet, asa cum ajunge si tipul de mai jos.

[via Lucian]

4 interpretari pentru brandul Romtelecom

Adi — Mon, 08 Sep 2008 11:00:30 +0000

Pe nesimtite (nu, nu se refera la caracterul operatorului de telefonie fixa, ci la modul in care s-au petrecut lucrurile) Romtelecom isi schimba parul sau ca sa fim mai moderni, identitatea [via]. Despre naravuri nu stiu ca n-am mai folosit aproape de cand s-a nascut Google.

Ce imi spune mie noua identitate:
1. Au devenit mai web2.0 – au renuntat la bold italic, dandu-si seama ca e degeaba (e in poza, deci nu te-ajuta la SEO )

2. Linia dintre nume si bulinute reprezinta ruptura dintre provider si clienti. Desi mi se pare o idee proasta, apreciez sinceritatea. In fond acelasi element vizual l-ar putea adopta si RDS&RCS si UPC si altii, ca peste tot relatia dintre comapnie si clienti (adica aia de le platesc salariile) e aceeasi – adica nu e.
3. Bulinutele alea mici (din jurul bulinei mari) reprezinta clientii. Problema e ca intre acestia nu exista conexiuni directe. Suprapunerea unor bulinute nu reprezinta decat faptul ca unii dintre clienti sunt rude/sot si sotie.
4. Bulina mare si albastra reprezinta golul din capul Romtelecom.

Dincolo de asta sa zicem ca mi se pare ca dupa povestea cu Clicknet vs. Bravia (ma refer la spoturi) baietii mai incearca inca o chestie originala? In fond si la urma urmei, daca HP si-au schimbat patratelul rotunjit la colturi cu un cerculet, ei de ce n-ar face-o?

Ar fi ciudat sa inchei si articolul asta cu sintagma hai ca se poate!, nu?!

Muri-ti-ar Embedu’!

Adi — Wed, 20 Aug 2008 11:00:49 +0000

Embedu e bucata aia de cod (sa zicem), relativ mica si prietenoasa care-ti da voie sa pui la tine, pe globul filmuelete de pe iutub, proteve, realitatea etc.

Daca la ai’ mari nu-s probleme prea grave (ce conteaza ca emebedu’ de la iutub iti crapa validarea-n doua… merge), la astia novici problema e nahpa.

Situatie

Sa zicem ca eu stau ca un austriac, pe o conexiune care are si ea o limita si ca dupa aia ma baga provideru’ in ceata cu viteza de dial-up.

Eu sunt rabdator si pot sa astept o ora sa-mi faca buffer la tot filmuletul pus pe marele tau site care costa cat nu face asa ca… ii dau play – ca sa-i spun ca vreau sa inceapa sa faca download – si apoi ii dau pauza – pentru ca nu vreau sa aud fiecare litera in parte pentru ca tu nu ai stiut sa setezi un buffer limit mai mare in AS-ul player-ului pe care, de cele mai multe ori, l-ai furat cu nesimtire.

Surpriza! Butonul de pause nu merge. Si uite asa… eu ar trebui sa stau o ora auzind in 10 in 10 secunde cate o litera a voice-overului platit cu salariul minim pe economie. Unde mai pui ca, roman fiind, iti bagi si promo la o emisiune de mare angajament pe care incerci sa o scoti din derizoriu.

M-am decis, nu ma mai uit la filmulet. Da-l incolo pe Becali, ca oricum e neinteresant!

Asta e valabila pentru toti marii developeri pe care-i doare fix in touch-pad-ul de la laptop-ul folosit pe post de desktop, care inca mai sunt in stadiul de descoperiri in termeni de new media: exista si alte tipuri de viteze decat broad-band. Ganditi-va si la sarmanii care are n-au incontro si trebuie sa le foloseasca!

Observatii:

1. Playerele evaluate sunt proteve, realitatea si gspteve – nu prezinta toate aceleasi simptome.
2. Sintagma “l-ai furat cu nesimtire” e doar o figura de stil care denota faptul ca habar-n-ai ce se intampla in spate si e folosita doar pentru ca prinde la public, asa ca sa nu va prind ca-mi cereti dovezi!
3. Ar fi frumos daca, pe modelul alora pe care-i copiezi, a-i face astfel incat link-ul de pe player sa duca la stirea care are legatura cu filmuletul. E un plus la iuzabiliti asta!