Dupa cum spuneam in articolul anterior, recent am parasit Viena, in favoarea altei capitale europene, mai apropiata (ar putea crede unii) de nivelul Romaniei, Varsovia.
Variantele de transport dintre Viena si Varsovia nu sunt putine, dar nici ieftine. Cea mai suportabila e cea cu autocarul, care costa cam 38-43 de euro (in functie de varsta si de numarul de bagaje). Asta e si motivul pentru care am optat pentru aceasta varianta, avand in vedere ca intr-o saptamana trebuie sa ne intoarcem pentru cateva zile in orasul care ne-a fost gazda pentru un an si jumatate.
Drumul dureaza cam 12 ore, autocarul pornind pe la 21:00 din autogara Eurolines din Viena. Desi mai putin pitoresc decat ruta Iasi-Bucuresti (din punctul de vedere al profunzimii discutiilor dintre sofer si pasageri), au fost cateva evenimente care au animat cumva o calatorie ce avea sa fie in marea ei majorita o lupta cu imposibilitatea de a dormi intr-o pozitie cat de cat comfortabila.
+ read more
Intr-o vreme a existat o adevarata dezbatere pe bloguri despre cum e mai bine sa locuiesti: cu chirie sau sa-ti cumperi apartamentul. Eu nu ma pot hotara, pentru ca exista avantaje si avantaje. E cumva mai ieftin sa ai apartamentul propriu (asta daca nu ai un credit pe jdemii de ani cu jdemii de procente dobanda) insa in acelasi timp cand platesti chirie ai ceva mai multa libertate.
La inceputul lui Noiembrie am aflat ca va trebui sa ne mutam din Viena (pe motive de “loc de munca nou”) si a inceput panica: inchide contracte la curent electric, gaz, internet, anunta evidenta populatiei ca te muti, lichideaza conturile bancare, apucate sa cauti un nou apartament ca sa nu fie neoie cand ajungi in Varsovia sa dormi in gara etc.
+ read more
Cand traiam la mama acasa – nu, nu a trecut o vesnicie de atunci, doar 7 luni – era obligatoriu ca frigiderul sa fie plin in mod constant. Un frigider dintr-ala de 2m+, care are congelator in partea de jos, combina frigorifica, ce mai, plin pana la refuz cu o gramada de mancare.
Sunt convins ca asta se intampla la majoritatea romanilor: primul lucru pe care-l faci in ziua de salar (in cazul in care nu l-ai baut pe tot in bodega de langa uzina) e sa umpli frigiderul. Nu conteaza ca jumatate din ce pui in el se strica si arunci sau ca vei manca doar ca sa nu fii nevoit sa arunci la gunoi bunatate de muschiulet file, de branzica de vaci sau mai stiu eu ce.
+ read more
Cand am fost anul trecut in Berlin, am dat numai peste persoane care stiau engleza si erau dispuse sa discute in aceasta limba atat de raspandita. De aici am tras concluzia ca in majoritatea tarilor cu apa calda, mai putin Franta, oamenii stiu engleza la un nivel decent, sau daca nu stiu incearca macar sa stie dand din maine.
Cu acest gand am venit in Viena, gand care avea sa se naruie subit. In cartier inteleg ca lumea sa nu stie engleza. Majoritatea sunt emigranti din estul Europei, din Turcia, Jamaica sau alte tari dubioase. Cu toate acestea ma asteptam ca in magazine (altele decat cele cu specific sau fast-food-uri) lumea sa stie engleza. Dar nu…
+ read more
Anul acesta olimpiada de iarna a fost organizata de Viena (Austria), Bucuresti (Romania) si Iasi (Romania). Pentru ca nu a fost zapada, organizatorii (adica eu) au fost nevoiti sa se adapteze conditiilor meteo nefavorabile pentru o olimpiada de iarna si sa conceapa noi incercari pentru participanti (adica tot eu, impreuna cu Andra).
Proba 1: Dormitul pe aeroport
Oricat de civilizat ar fi transportul in comun in Viena, astia nu au niste conexiuni viabile pentru a ajunge la aeroport la 4 dimineata. Desigur exista si varianta cu taxiul, dar, fan impatimit al emisiunii Amazing Race, nu ai cum sa nu-ti doresti sa incerci sa dormi pe aeroport. Partea cu adevarat interesanta este cand ii vezi pe ceilalti cat de bine se descurca, de parca ar fi facut-o de-o viata. La proba asta nu a iesit nimeni castigator, desi Andra a incercat mai insistent decat mine.
+ read more
Suna ciudat, dar vine din englezscul “intellectual slap” si ar trebui sa reprezinte ceva banal care totusi imi sparge balonul de sapun in care traiesc.
Astazi, palma este data de BHD, adica valuta din Bahrain, numita si dinar. De ce? Pentru ca e de 2 ori mai puternic decat euro, adica 1 dinar costa 2 euro.
Si de aici am ajuns sa-mi pun niste: oare la arabi cat de criza e? Oare n-ar fi mai interesant (din punct de vedere financiar) in Bahrain decat in Europa?
Apropo, acum cica sunt 30 de grade acolo, la Viena ninge…
In caz ca nu v-ati dat seama, am ajuns acasa, in Viena. Asta s-a intamplat inca de duminica seara dar mi-a fost relativ lene sa povestesc drumul. Acum nu-mi mai este.
Asadar, am pornit cu trenul foameni de la Iasi spre Timisoara cu oprire in Deva, de data asta din postura de posesor al unui bilet la vagon de dormit clasa I. Compartimentul cu 2 paturi in care mi-am petrecut noaptea arata bine: curatel, functionau aproape toate intrerupatoarele, geamul se inchidea si se deschidea dupa bunul plac… ce mai… o minune. Problema a fost ca din ora in ora (cam asta e frecventa statiilor) ma trezeam pentru ca amicul conductor (sau cum se mai cheama functia respectivului) parca uita ca urmeaza o statie si punea cate o frana brusca. La un moment dat eram la un pas sa cad din pat.
+ read more
Pot spune ca am ceva experienta de mers cu trenul. N-am incercat inca sa merg cu Transiberianul, insa am petrecut pana la 36 de ore pe tren. Pe parcursul calatoriilor am observat la mine, dar cel mai important la altii moduri in care isi fac calatoria mai usoara.
1. I-ati loc la cuseta
Chiar daca e la 6, 5 sau 2 locuri, la cuseta e mai odihnitor decat in compartiment. Riscul este sa ai drept colegi de cuseta niste sforaitori, insa e un risc asumat si usor de eliminat daca ai o pereche de casti comode pentru somn.
+ read more
Andra, pregateste-te ca revin in tara adoptiva denumita Austria. Sa incep iarasi cu paralele de frustrat intre Romania si Austria? Sa ma apuc sa zic ca sper sa nu fie nevoie sa ma intorc? Sa afirm ca sunt extrem de dezamagit de Iasi?
Le-am spus deja. Important este ca mi-am gasit locul in care vreau sa traiesc, sa-mi cresc copii pe care eventual o sa-i am si in care as prefera sa mor. Mi-am gasit modul de viata la care visam si ii sunt dator Andrei pentru lucrul asta.
+ read more
Care-i primul lucru pe care si-l ia romanul plecat la munca in Italia in bagaj?
Ca sa nu va tin in suspans pana la blogmeet va zic eu: salamul cu usturoi. Asta nu e tot! Pentru ca e grabit si foarte ocupat, nu-si face senviciurile de-acasa, si le face in tren mireasma dragostei imprastiind.
Urc in vagonul CFR proaspat renovat (serios, arata acceptabil) dar populat cu romani de culoarea mahonului. Dupa trepte ma astepta un obstacol si mai delicat. Cineva a avt bunavointa sa desfunde WC-ul, dar s-a plictisit la mijloc si-a lasat tot ce-a gasit acolo (adicatelea in WC) pe coridor.
+ read more