Idei Geniale » blogging

Articol care ar fi trebuit sa fie despre cum incep sa ma atasez de Varsovia

Adi — Thu, 11 Mar 2010 09:00:25 +0000

Astazi ar fi trebuit sa public un articol care sa faca ce zice in titlu (ca sa fie un fel de partea a doua la ce scriam ieri). N-am avut insa nici timpul, nici cheful si nici materia prima ca sa indeplinesc obiectivul. Incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult in Varsovia si cred ca, atunci cand va veni momentul sa ne mutam de aici voi privi in urma si voi spune acelasi lucruri pe care le spun acum despre Viena.

Pentru ca n-am scris articolul ala, o sa scriu acum repede despre 2 chestii care ma framanta (cumva) inca de pe vremea cand scriam mai constant.

Unii au impresia ca eu ofer lucuri de munca la domiciliu si tin sa ma informeze ca si ei vor. Aici am 2 lucruri de mentionat. In primul rand nu ofer locuri de munca la domiciliu. Imi pare rau, stiu ca e criza si ca-s multi someri dar nu sunt eu salvatorul planetei. In al doilea rand nu sunt sigur ca stiti (aia care-mi cereti) ce inseamna sa lucrezi de-acasa. Sunt convins ca dupa 2 luni va schimbati parerea. Prin urmare, bucurati-va de ce-aveti. Daca n-aveti, incercati sa obtineti (de la aia care pot sa va dea) ceva de care sa va bucurati.

Altii au impresia ca-s buricul Pamantului si ca doar ei detin adevarul absolut si, generosi cum sunt, tin sa-mi spuna chestii evidente cum ar fi ca pe blogul asta gasesti foarte rar (spre deloc) idei geniale. Prieteni, toata lumea stie asta! E un blog personal al unui tip despre care n-ati auzit prea multe. Credeti ca daca ar fi fost un geniu si-ar fi pierdut vremea scriind pe blog? Vreau sa cred ca geniile au chestii mai importante de facut decat sa imparta cu plebea franturi din gandirea lor spectaculoasa.

Acum ca am clarificat lucrurile astea 2 ma simt implinit, ma simt pregatit sa ma intorc la ocupatiile care-mi pun de mancare pe masa.

Dilema de expat (revolutii)

Adi — Sat, 03 Jan 2009 11:00:52 +0000

In vara, cand abia ma mutasem in Viena dilema era una banala: unde sa ma tund, dilema la care am gasit un raspuns pe masura – tin sa mentionez ca la Maviov m-au tuns la fel de bine cum ma tund eu (da, ordinea in care am pus termenii comparatiei e intentionata).

Acum insa dilema este una mai profunda: m-am bucurat sa ma intorc la casa natala pentru 2 saptamani, sa-mi revad familia si prietenii insa mereu m-am gandit la acasa. Nu pentru ca nu m-as fi simtit bine aici (dovada estimarea de 10 kilograme in plus pe care le-am primit cadou de Craciun) ci pentru ca imi lipsea ordinea, linistea si relaxarea de-acasa.

Maine la 17:00 (ora Romaniei) ar trebui sa fiu in Viena, asta daca CFR-ul n-are intarziere mai mare de 1 ora jumatate si daca feroviarii maghiari nu repornesc greva si o parte din mine ma face sa zic ca abia astept sa ajung. Alta parte din mine e mai trista pentru ca o perioada destul de lunga ma voi vedea cu apropiatii doar pe Messenger, Twitter, Flickr sau blog.

Asta e dilema: sa-mi para rau ca ma despart de cei dragi pentru mai mult de 3 luni (probabil) sau sa ma bucur pentru ca ma intorc intr-un loc mai linistit, mai curat, mai acasa?

Imi urez drum bun!

Sony Vaio NS, pentru ca merit

Adi — Wed, 17 Dec 2008 14:30:40 +0000

Am rezolvat o problema care mi-a scos peri albi timp de un an: mi-am schimbat laptop-ul.

Vechiul Fujitsu-Siemens Esprimo V5545 este istorie. Prezent si viitor (sper) este Sony Vaio NS VGN-12M/W (adica e alb, ca macusoarele). Arata foarte bine, se misca foarte bine si am mare incredere in el, sper sa aiba si el in mine.

Dupa ce am umblat prin 3-4 magazine in speranta ca voi gasi o varianta care sa nu fie alba, am decis totusi ca alb arata chiar bine. Asadar pot spune ca 750 de euro, 12 luni de nervi si 4 ore petrecute pe drumuri n-au fost irosite degeaba.

S-ar putea sa ma indrept catre o decizie – Sony Vaio NS

Adi — Fri, 12 Dec 2008 05:00:21 +0000

Dupa ultimele discutii legate despre traditionalul laptop pe care mi-l iau in preajma Craciunului, am ajuns la concluzia ca Macbook n-ar fi tocmai cea mai buna decizie. Motivele sunt 2, destul de strans legate intre ele si cat se poate de simple:

1. Un Mac e aproape dublu (in Romania) comparativ cu un PC. Desigur, de aici idei precum “Mac e pentru pitipoance” si alte ineptii de acest fel, care neglijeaza faptul ca Mac-urile sunt totusi mult mai fiabile decat PC-urile.
2. Prin urmare singurul motiv pentru care as da cu 400 de euro mai mult pentru un laptop este fiabilitatea – mai ales a sistemului de operare -, componentele fiind identice (probabil cu mici exceptii). Problema este ca eu am nevoie de Windows, ceea ce m-ar aduce in situatia de a da 400 de euro pe ceva ce oricum stiu ca n-o sa folosesc.

Tot in urma discutiei mai sus mentionate mi-a fost indreptata atentia catre noua gama Sony Vaio, mai precis catre NS. 15.4″, Core 2 duo de 2 Ghz, 3 gida de ram, placa video mai buna decat ce am in momentul de fata (pentru mine e sufcient), display impecabil si o carcasa deosebita – 750 de euro (in magazin, in Viena).

Desigur, in magazin nu pot opta pentru o tastatura standard (QWERTY) ci ar trebui sa ma multumesc cu cea nemteasca (QWERTZ). Aici intra in scena Sonystyle.at, magazinul online al celor de la Sony, care a avut amabilitatea sa-mi raspunda in interval de 15 minute la intrebarea daca pot opta pentru o tastatura obisnuita. Raspunsul a fost afirmativ, singura conditie fiind sa plasez comanda telefonic. Unde mai pui ca pe Sonystyle e chiar mai ieftin notebook-ul?

Hai, comentati

S-a lansat WordPress 2.7

Adi — Thu, 11 Dec 2008 08:42:04 +0000

Intr-un final i-au dat drumul, cu intarziere de vreo luna si la doar cateva zile de la RC2.

Chiar daca este a doua schimbare de design a zonei de administrare pe acest an, eu zic ca e de bun augur modificarea modificarii: elimina nevoia de a instala anumite plugin-uri.

Cam acelasi lucru se intampla si la back-end, desi sunt putin dezamagit ca nu si-au asumat si o functionalitate gen Simple Tags. Dar poate pe 2009…

Sa trec pe Macbook?

Adi — Mon, 08 Dec 2008 05:00:03 +0000

Saptamana trecuta, bucurandu-ma de un film bun (daca poti numi film bun unul din seria James Bond), in pat – caci unde alt undeva poti fi sambata dimineata?! – am reusit sa-mi stric iesirea pentru casti, ceea ce inseamna ca ma pot bucura in continuare doar de basii pe care reuseste sa-i scoata ~~caruta~~ laptop-ul meu prin speaker(e).

Sa zicem ca asta n-ar fi neaparat o problema, ne multumim cu ce avem, mai ales in vremuri de criza, insa zilele trecute minunatul meu laptop s-a hotarat sa-mi mai faca o surpriza. Astfel am gasit pe masa de lucru un surub(el) mic si negru.

Intrucat pe-acolo mai fusese si laptop-ul Andrei (doamne cat de inspirat am fost cand am sfatuit-o sa-si ia laptop ca al meu… idee geniala nu gluma) am inceput sa il verific pe-al ei daca nu e invalid de-un surub(el). Nu era, asa ca am trecut la verificat coolingpad-ul, refuzand sa cred ca se pot intampla 2 nenorociri cu laptop-ul meu in aceeasi saptamana. Evident, nu era nici de la coolingpad ca asta parca-i facut de exstraterestri, n-are niciun surub.

L-am pus la loc, in gaura buclucasa, unde altundeva, fara sa intampin mari dificultati, dar acest eveniment avea sa starneasca in mintea mea tot felul de ganduri negre de genul poate maine ma trezesc cu o placa video in brate.

De aceea ma gandesc sa trec pe Macbook, pe asta nou de 13″, pentru ca nu are suruburi. Carcasa e facuta dintr-o singura bucata de aluminiu, arata ok, baterie semnificativ mai buna si tot felul de chestii care sa ma faca sa-l aleg. Unde mai pui ca il poti folosi si cu Windows?!

2B+C la nivelul urmator

Adi — Tue, 02 Dec 2008 05:00:35 +0000

Stiti care e diferenta intre Romania si lumea civilizata? In timp ce in Romania se mai gasesc inca biscuitii 2B+C (cine ar fi crezut ca 2B+C vine de la 2 biscuiti cu crema intre?!) in Austria, spre exemplu, se mananca Oreo. Tot un fel de 2B+C, numai ca biscuitii sunt negri, iar crema este de un alb imaculat.

Astazi am dat peste varianta de Oreo invelita in ciocolata cu lapte si e atat de buna incat… incat am simtit nevoia sa impartasesc.

World’s favorite cookie, indeed!

Afara-i criza si romanul promoveaza ceasuri de fitza

Adi — Mon, 01 Dec 2008 07:27:25 +0000

Afara, adica prin tarile cu mai multa apa calda, e criza economica. Nu prea se mai incumeta nimeni sa arunce cu banii pe prostii pentru ca nu se stie cand va reaparea cererea in domeniul in care lucreaza.

La noi, in schimb, intre o injuratura politica si una fotbalistica mai sunt unii care incearca sa faca un ban cinstit si, cum altfel, decat vanzand ceasuri de fitza.

Asadar, prin Clockwise am adus in Romania, pentru toti iubitorii de lucruri cool si deosebite, ceasurile Nooka si Alessi, ceasuri cu un design aparte si respectiv ceasuri care se folosesc de un model de citire diferit de cel clasic, solicitant si fascinant. Culorile indraznete si materialele neobisnuite pentru producerea ceasurilor fac din Nooka sau Alessi un accesoriu must have.

Ceasurile Nooka sunt interesante pentru modul de afisare al orei si pentru ca au, intr-adevar, un design ceva mai aparte, dar alea Alessi… sa zicem ca se gaseau intr-o vreme la tonetele din zona garii si costau 50 de mii. Oricum sunt convins ca la pitipoance prinde si-o marca si alta.

Despre site ce sa zic… full flash, in ro-ngleza si ca sa vad cu adevarat detalii despre ceas trebuie sa downloadez PDF-uri. Nu tocmai utilizabil, zic.

Si pentru ca tot m-am decis sa imi urnesc degetele si sa sarbatoresc prin scris Ziua Nationala va urez, dragi romani, la multi ani, mai cu seama Andreilor si Andrelelor (vai cat am mai ras cand am auzit-o pe Marina Almasan zicand asta)!

PS: Sunteti cu totii niste pesedisti

Da’ ce, eu sunt singurul?!

Adi — Sat, 15 Nov 2008 07:00:24 +0000

In scoala, pe langa micii secursti care dadeau rapoarte diversilor profesori cu parerile altora despre ei (adica despre profi) ma enervau la culme tocilarii ofticosi.

Nu am fost un elev eminent. Am facut tot ce-am putut ca sa-mi fac viata mai usoara, ca sa ma pot concetra asupra subiectelor care ma intereseaza. Chimia, de exemplu, mi se parea o materie pusa ca sa fie. La un moment dat profa a si renuntat sa mai faca experimente cu noi, pentru ca orice in afara de trinitrotoluen nu prea ne interesa sa facem si… evident nu aveam voie sa facem TNT.

Dar sa revenim… tocilarii ofticosi ziceam. Aia care faceau orice ca sa ia o nota mare. Munceau pe branci, se chinuiau sa invete tot felul de formule inutile, sa demonstreze teoreme demult demonstrate etc. La lucrari insa, de emotii, din cauza volumului prea mare de informatii, se pierdeau. O dadeau in bara la chestii elementare si uite-asa aia care copiau de la ei luau note mai mari.

Cand se dadeau notele incepeau crizele: da’ de ce-am luat numai atat?, da’ stiti ca Xulescu a copiat de la mine si a luat nota mai mare si se mai intampla sa mai ceara cate unul lucrarea copiatorului sa se duca cu ea la profesor, fara sa specifice celui de la care o cerea motivele. Atunci show-uri in jurul catedrei.

N-am putut sa-i sufar niciodata pe astia pentru ca se asteptau sa fie iertati pentru greseli nefortate, pentru ca altii au fost mai inteligenti etc.

Cand am trecut de scoala si am ajuns la facultate, am dat din nou peste genul asta de oameni. Dupa facultate, iarasi am dat peste oameni care se straduiesc din rasputeri sa impresioneze si apoi se rascoala ca nu sunt tratati in conformitate cu stradaniile lor.

As pute asta pe seama maturizarii mai lente, dar totusi, pana la ce varsta ne este permisa pubertatea?!

WordPress 2.7-beta1

Adi — Sat, 01 Nov 2008 08:59:20 +0000

S-a lansat, l-am instalat, imi place. Totusi, e beta, asa ca daca identificati probleme raportati.

Si ca sa folosesc o replica auzita astazi la WP Weekly Meta inchei spuanand: Wow, I can really use the dashboard now!

Update: Dezactivati plugin-ul OZH’ Admin Drop Down (pentru ca nu veti vedea meniul) si, eventual Simple Tags (pentru ca practic nu merge).

Update2: Au uitat sa puna posibilitatea de a alege categoria pentru modulul QuickPress.

Update3: Pluginurile care te lasau sa setezi sticky posts nu mai sunt necesare, pentru ca e o optiune built-in in Worpdress 2.7