Articolul asta are o oarecare legatura cu IMTO si probabil cu lucrurile care se vor discuta (daca nu anul asta, poate anul viitor).

Blogging-ul in Romania a ajuns o varsta desut de inaintata. Sunt convins ca multi ma vor contrazice (pe buna dreptate, avand in vedere gradul de maturitate al bloggerilor) insa, daca avem in vedere domeniul in care poate fi incadrata aceasta ocupatie (IT, Comunicare, Web etc.) si faptul ca sunt bloggeri romani care scriu de prin 2003, as putea considera in continuare ca am dreptate.

De ceva vreme tendinta nu mai este sa incercam sa ne acomodam cu noutatile, ci sa sarim anumiti pasi. De exemplu, imi spunea cineva acum 1-2 ani, ca spre deosebire de Ungaria romanii s-au adaptat mult mai usor sitemului bancar care are la baza card-ul (fie el de credit sau de debit) spre deosebire de unguri. Acest lucru se datoreaza faptul ca sistemul cecurilor nu prea a fost implementat la noi si trecerea de la nimic la card a fost mai usoara/rapida decat in cazul Ungariei, unde in proces a mai existat o etapa: dezobisnuirea populatiei sa mai foloseasca cecurile.

Revenind la subiect, odata cu trecerea in main-stream a platofmelor gen Blogger, WordPress, Yahoo360 si cate si mai cate, romanii au inceput sa devina mai sociabili ca oricand, mai dornici sa-si exprime punctele de vedere etc. E greu de decis daca asta e un lucru bun sau nu, pentru ca inainte de toate legile care sa reglementeze online-ul in Romania sunt reduse la numar, invechite, neclare.

Desi de putina vreme in mainstream-ul romanesc (da, sunt bloggeri cu ceva vechime in Romania, sunt multi bloggeri, insa prea putini sunt cei care inteleg ce este si cu ce se mananca fenomenul), sunt multi aceia care incep sa se intrebe: what’s the next big thing?

Intrebarea asta denota urmatoarele lucruri:

  • utilizatorii de internet vor sa sara anumite etape
  • platformele existente sunt bune, insa ii fac pe utilizatori sa vrea mai mult
  • exista loc de expansiune

Astea sunt doar 3 lucruri; sunt convins ca mai sunt lucruri care pot fi intelese din faptul ca aceasta intrebare se afla pe buzele sau in gandul multor participanti in trafic.

Pe principiul dupa patefon a fost casetofonul, dupa casetofon a fost walkman-ul si dupa walkman a venit iPod-ul, putem spune ca dupa paginile personale statice a urmat blogul si ca dupa blog urmeaza micro-blogul si, bine inteles ne intrebam “Ce urmeaza?”.

Micro-blogingul a aparut in mod oficial prin 2006, odata cu Twitter, platforma ce iti permite sa raspunzi la intrebarea Ce faci in acest moment? folosind doar 140 de caractere. Facilitati precum urmarirea prietenilor sau a persoanelor care te intereseaza, interactionarea cu acestea etc. au facut ca in scurt timp Twitter sa devina o manie pentru multi.

In 2007 se vehicula un numar de 111 de platforme similare, fapt ce nu face decat sa intareasca afirmatia ca the next big thing was micro-bloging. Desigur, inca mai este, intruct nu stiu sa existe vreun micro-bloger care sa fi inceput sa faca bani doar pentru ce scrie pe Twitter, pe Pownce sau (de ce nu?) pe Cirip (raspuns: pentru ca e romanesc).

In functie de statutul social pe care-l ocupi in societate, in functie de activitate sau de interese motivele pentru a deveni micro-bloger variaza de la caz la caz. Fie esti stundent in Bucuresti si vrei sa tii legatura cu iubita din Iasi, fie esti o companie care dezvolta un poriect in beta si vrei sa tii la curent testerii cu imbunatarile aduse, fie esti Vodafone si vrei sa-ti anunti potentialii clienti de noi oferte, fie esti cantaret si vrei sa anunti fanii ca esti in orasul lor, micro-bloging-ul este o metoda rapida, facila si adictive de a face toate lucrurile astea.

Este evident faptul ca avantajele deriva din scopurile in care folosesti serviciul, iar impactul pe care il are micro-blogul asupra afacerii tale este cat de cat usor de cuantificat.

E drept ca puteai face asta si inainte de Twitter (sa zicem), insa expansiunea de care se bucura astfel de platforme fac SMS-ul, E-mail-ul sau orice alt surogat care ar putea fi gasit, sa paleasca. Twitter, de exemplu, poate fi folosit din Facebook, din Firefox, direct de pe blog, de pe telefonul mobil, din messenger si, probabil, ca si din alte parti. Nu trebuie decat sa cauti :)

Micro-bloging-ul, din punctul meu de vedere, is here to stay: e accesibil, e usor de folosit, poate fi folosit din aproape ori ce alt mediu de comunicare.

Alte articole pe: Wikipedia, Manafu. Pe mine ma gasiti aici.

Pronosticuri:

  1. Ce urmeaza dupa micro-blogging?
  2. Cand o sa apara primul milionar exclusiv din micro-bloggin?