Idei Geniale

Desi plecat de aproape 2 ani, inca mai interactionez cu o serie de tineri din Romania. Multi dintre ei au propriile afaceri, altii au optat pentru o cariera corporatista, altii pentru o cariera in traitul pe spatele parintilor. Nu zic ca e una mai corecta decat alta. Fara indoiala toate au atat plusuri cat si minusuri. Ce ma socheaza e faptul ca 99% dintre persoanele mai sus mentionate fac o arta din plansul de sine.

Unii se plang de clienti, ca nu le dau banii la timp, ca nu au cerinte clare, ca nu au o etica si ca nu stiu ce vor. Altii se plang de sefi abuzivi, nesimtiti si mai putin pregatiti profesional decat subordonatii. In cele din urma categoria a treia se plange de parinti care incearca sa-i mai tina inca sub control, care nu le dau bani suficienti si care ii tot bat la cap sa isi gaseasca un job. Oricum ar fi toti se plang, motiv pentru care ajung la 2 concluzii:

1. Recent mi-am facut o serie de dusmani pentru ca pe multi dintre ei i-am intrebat ce-au facut ca sa schimbe situatia in care se afla. Desigur, raspunsul a fost, modo-grosso, nimic ceea ce m-a facut sa ma lansez intr-o discutie filosofica pe care eu, cand eram copil, o uram si pe-atunci venea din partea parintilor. Ma intreb cum m-as simti acum daca as fi nevoit sa o ascult venind din partea unui coleg de generatie.
2. Cunoscutii despre care vorbesc sunt niste sclifositi pentru ca sunt de parere ca daca le-ar fi cu adevarat rau ar face ceva ca sa-si imbunatateasca situatia. In fond, daca ai calcat intr-o mizerie, freci talpa incaltamintei de asfapt pana scapi de mizerie, chiar daca te gandesti ca gradul de uzura creste. Asa si cu situatia in care te afli: daca esti afundat pana-n gat intr-o situatie neplacuta faci orice ca sa iesi din ea, chiar daca sacrificiile ar putea cauza anumite daune pe termen scurt.

Cu toate astea imi dau seama, uitanduma la posturile TV romanesti, ca e vorba de o situatie generalizata. Tuturor le place sa se auda vorbind despre problemele pe care le intampina, sa se planga de unul sau de altul, dar sunt putini cei pe care-i aud ca vin sa spuna am facut asta si asta si acum imi merge bine.

Constat cu tristeste ca romania s-a transformat intr-o tara de bocitoare, de la cel mai inalt nivel pana la ultimul om. Sper totusi ca asa cu a fost moda pistoalelor cu bile de plastic, a petardelor si a magazinelor care comercializeaza substante etno-botanice, o sa treaca si moda bocitului de sine si ca oamenii o sa se planga mai putin si o sa faca mai mult.