Idei Geniale » Diverse

Gânduri despre board games

Adi — Thu, 04 Aug 2011 19:51:58 +0000

Experiența mea cu jocurile “pe tablă” a început cu șahul. Probabil că dacă n-aș fi avut un frate mai mare ar fi început și pentru mine cu “Nu te supăra frate” sau cu “Dacii și romanii”, dar la vârsta la care puteam înțelege ce e ăla un joc de societate frate-miu trecuse deja la șah.

În fine, dintre jocurile mai puțin “clasice” pe care le-am deținut și pe care mi-l amintesc “de parcă ar fi fost ieri” e Privatizare. Pentru cei care nu știu e o copie ceaușistă a mult mai cunoscutului Monopoly, cu acțiuni făcute din carton de proastă calitate, cu bani făcuti dintr-o hărtie mai rea decât cea igienică și tot așa. Deși îl primisem cadou de Crăciun nu l-am jucat decât de vreo 2 ori pentru că nimeni n-avea răbdare să-l joace până la sfarșit: cât pregăteam eu masa de joc rămâneau (cu tot cu mine) doar 2 jucători.

După momentul Privatizare am descoperit, peste câțiva ani, într-o vacanță la bunici, Monopoly, care fost ca și trecerea de la HC-85 la 386 pentru cunoscătorii într-ale tehnicii de calcul și Scrabble.

Ajungând în zilele noastre, următorul moment important în experiența mea cu jocurile de societate s-a întâmplat prin 2010, când am jucat pentru prima dată Catan. Deși acum nu mai sunt așa mare fan al jocului, cu siguranță a fost o bună (re)introducere în lumea asta, așa încât la scurt timp am cumpărat primul meu joc de societate. Se cheamă “Robin de Bois” (versiunea în engleză e “Merry men of Sherwood”). Dacă ar fi să aleg acum primul joc, în mod cert n-ar fi ăsta, mu pentru ca e un joc rău, ci doar putin copilăresc. Alegerea a fost făcută de fapt de vânzătorul (polonez), în a doua zi de Crăciun, când probabil s-a gândit sâ lichideze stocul cu niște novici.

Timpul a trecut și la colecție s-au adunat trepat și Carcassonne (cu extensiile Traders and Builders, King and Scout și încă una pe care n-am jucat-o niciodată), BattleLore, Dominion și Thurn und Taxis (jucat și cumpărat pentru alții). Probabil e evident faptul că din toate astea cel care m-a atras (și încă o face) cel mai tare e Carcassonne.

De ce scriu toate astea?! Pe lângă farmecul jocurilor în sine, pe mine mă mai atrage ceva în lumea asta. E vorba de pasiunea pe care o investesc împătimiții în fiecare joc. A cumpăra un joc de societate se transformă de fiecare dată, chiar și cu polonezii puțin vorbitori de engleză, într-o experiență socială interesanta: care joc e mai bun, care se aseamănă, ce îmi recomandă, ce nu-i place… e genul de interacțiune sinceră cu un vânzător care, dincolo de dorința de a câștiga niște bani de pe urma mea e dornic sa împărtășească ceva cu mine. Cred că e singura situație în care vânzătorii nu mă deranjează în dorința lor de a mă ajuta și că e unul din puținele domenii de retail în care “oamenii” știu despre ce vorbesc.

În Iași am descoperit (de fapt mai mult mi-a fost recomandat) Lex Hobby Store, în Păcurari, lâmgă Moara de Foc. Probabil e printre puținele (dacă nu singurul) magazin de gen din oraș și, ce e mai interesant e că prețurile, cel puțin la jocul pe care l-am achiziționat, sunt mai bune decât în alte locuri în care gasești jocuri de societate (de exemplu Librăria Cărturești), iar faptul că organizează tot soiul de evenimente nu face decât să mă bucure. Primul e sâmbăta asta și o să încerc să ajung.

Articol care ar fi trebuit sa fie despre cum incep sa ma atasez de Varsovia

Adi — Thu, 11 Mar 2010 09:00:25 +0000

Astazi ar fi trebuit sa public un articol care sa faca ce zice in titlu (ca sa fie un fel de partea a doua la ce scriam ieri). N-am avut insa nici timpul, nici cheful si nici materia prima ca sa indeplinesc obiectivul. Incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult in Varsovia si cred ca, atunci cand va veni momentul sa ne mutam de aici voi privi in urma si voi spune acelasi lucruri pe care le spun acum despre Viena.

Pentru ca n-am scris articolul ala, o sa scriu acum repede despre 2 chestii care ma framanta (cumva) inca de pe vremea cand scriam mai constant.

Unii au impresia ca eu ofer lucuri de munca la domiciliu si tin sa ma informeze ca si ei vor. Aici am 2 lucruri de mentionat. In primul rand nu ofer locuri de munca la domiciliu. Imi pare rau, stiu ca e criza si ca-s multi someri dar nu sunt eu salvatorul planetei. In al doilea rand nu sunt sigur ca stiti (aia care-mi cereti) ce inseamna sa lucrezi de-acasa. Sunt convins ca dupa 2 luni va schimbati parerea. Prin urmare, bucurati-va de ce-aveti. Daca n-aveti, incercati sa obtineti (de la aia care pot sa va dea) ceva de care sa va bucurati.

Altii au impresia ca-s buricul Pamantului si ca doar ei detin adevarul absolut si, generosi cum sunt, tin sa-mi spuna chestii evidente cum ar fi ca pe blogul asta gasesti foarte rar (spre deloc) idei geniale. Prieteni, toata lumea stie asta! E un blog personal al unui tip despre care n-ati auzit prea multe. Credeti ca daca ar fi fost un geniu si-ar fi pierdut vremea scriind pe blog? Vreau sa cred ca geniile au chestii mai importante de facut decat sa imparta cu plebea franturi din gandirea lor spectaculoasa.

Acum ca am clarificat lucrurile astea 2 ma simt implinit, ma simt pregatit sa ma intorc la ocupatiile care-mi pun de mancare pe masa.

Notiunea de online nu exista la CFR

Adi — Fri, 13 Mar 2009 13:01:22 +0000

De luni CFR lanseaza un serviciu de rezervare online a biletelor de calatorie. Foarte frumos si civilizat ar zice unii, numai ca, dupa ce arunci ochiul peste metodologie iti dai seama ca problema care ar fi trebuit rezolvata nu a fost rezolvata.

De luni asadar, o sa poti rezerva cu maxim 30 de zile inainte un bilet, bilet pe care va trebui insa sa-l ridici cu minim 2 zile inainte de la agentie (adica da ca tu iti iei bilet pentru data de 17 si nu te-ai dus cel tarziu pe 15 sa ridici biletul, ramai fara el). Pentru toata poveste asta vei plati in plus. Pentru descrierea completa puteti citi PDF-ul de la CFR.

Problema pe care un sistem de rezervare/cumparare online (in mod normal) ar fi necesitatea (adica sa nu mai fie nevoie) de a te prezenta la agentie pentru a achizitiona biletul, economisind astfel timp si bani. Beneficiile prestatorului ar fi ca nu ar mai trebui sa plateasca niste babe sclifosite care nu stiu pe ce lume traiesc, ca ar putea inchiria sedii mai mici, ca s-ar putea mandri ca face economie de curent electric etc.

In timp ce scriu acest articol incerc sa-mi dau seama de ce este util sa-mi pot rezerva un bilet (doar pe trafic intern) cu 30 de zile inainte cand eu tot trebuie sa fiu la casa de bilete cu 2 zile. Nu e ca si cum trenurile ar fi atat de aglomerate incat sa nu gasesti loc in ele. Poate ca la cuseta/vagon de dromit, dar atat. In rest… sunt convins ca se gaseste un loc (mai ales ca sistem de alocare a locurilor e total stupid – daca ei cumpar bilet de la Iasi la Vaslui intr-un tren care merge pana in Bucuresti, locul acela nu este dat altcuiva de la Vaslui la Bucuresti).

Asadar, rezervarile online de la CFR sunt de fapt tot offline…

Ca sa evitam comentarii de genul “altfel nu se poate” o sa dau un exemplu la indemana: regia de transport public din Viena iti da voie sa cumperi bielete online, pe care le printezi tu, unde ai chef. Asta e foarte util mai ales pentru turisti, care-si pot cumpara biletele inca dinainte de a ajunge in Austria, luandu-si astfel de-o grija.

Cati ani o sa mai dureze pana cand institutiile statului o sa intelegea ce inseamna de fapt online?

Gand despre Madonna

Adi — Mon, 19 Jan 2009 13:00:51 +0000

Nu mi se intampla des sa ma gandesc la femei (mai ales blonde) de 50 de ani care inca se mai cred tinere si frumoase. Astazi insa m-am gandit la Madonna, care se pare ca a devenit imaginea Louis Vuitton pentru colectia primavara-vara.

Uitandu-ma peste ad-urile facute publice deja, nu am putut sa nu observa o mama a 2 copii (atatia are, nu?!) trecuta prin vicisitudinile vietii de mega-star si care, ca si Cher, are senzatia ca mai are voce si sex-appeal. Din punctul meu de vedere nu are si mi se pare de prost gust sa zici ca “she still got the charms” atata vreme cat, de exemplu, genunchii ei arata cum arata.

Pe bune, asta n-ar trebui sa aiba grija de copii sau sa pregateasca niste vedete in devenire? De ce unii oameni refuza sa se retraga in glorie si prefera sa rastoarne banita in care au cules roadele muncii de-o viata?

Timp pierdut de pomana

Adi — Tue, 13 Jan 2009 05:00:09 +0000

In Viena e un frig de-ti ingheata toate-cele. Nu, nu e din cauza crizei gazelor naturale pentru ca austriecii inca n-au pus incalzire pe sub pavaj. Asa e clima – totusi cred ca merita sacrificiul avand in vedere ca vara e ceva mai racoroasa decat in Romania.

Prin urmare ultimele 4 zile mi le-am petrecut in mare parte uitandu-ma la filme (atunci cand n-am avut de lucru). Am vazut vreo 8 filme, care mai de care mai lungi si mai plictisitoare: Max Payne, Rocknrolla, The Curious Case of Mister Benjamin Button, Seven Pounds, Marley and Me, The Express, Burn after Reading si Gran Torino.

Dintre toate doar la 3 am rezistat fara sa adorm si asta pentru ca le vizionam in momente ale zilei in care n-aveam nici cea mai mica urma de oboseala.

Max Payne – un film despre un fel de Rambo care afla ca nevasta-sa a fost omorata din cauza unui drog la care lucra, care te facea sa vezi niste aratari fantastice si care te omora pana la urma. N-ati inteles nimic?! Nici eu – vreau sa cred ca e ceva mai mult decat cele 2 randuri de mai sus…

Rocknrolla – un film britanic, macar din prisma accentului actorilor, despre mafia imobiliara din Londra. Pe asta l-am vazut in intregime, dar am uitat cum s-a terminat.

The Curious Case… – e cu Brad Pitt si Kate Blanchet. Un copil care se naste batran si moare tanar, o idila si… un inceput extrem de lent.

Seven Pounds – nu am inteles de ce poarta titlul asta. Will Smith e pus pe fapte bune si, dupa ce provoaca un accident rutier, ajuta 7 persoane sa-si refaca viata.

Marley and Me – pe scurt ar suna cam asa: mi-am luat nevasta frumoasa (Jeniffer Aniston) care vrea copil, dar pentru ca eu nu vreau i-am cumparat un caine (pe cel mai ieftin pe care l-am gasit), cainele nu poate fi dresat din cauza ca e foarte jucaus, dar noi cu timpul am inceput sa-l iubim, seful imi propune ca in loc sa fiu reporter sa scriu editoriale, incepe sa-mi placa sa fiu editorialist, in tot acest timp nevasta-mea face 3 copii cu mine si ne mutam la o casa mare unde cainele moare.

The Express – un baietel de culoare urmeaza exemplul unor sportivi (tot de culoare) si devine primul jucator de fotbal american care primeste trofeul Heissman (sau ceva de genul). Afla ca are leucemie si nu mai apuca sa joace in NFL, dar cu toate astea va ramane un model pentru tinerii jucatori de fotbal american.

Burn after Reading – n-am inteles ce-i cu filmul asta in care joaca si Brad Pitt si George Clooney. Am adormit dupa un sfert din film si m-am trezit abia la final.

Gran Torino – un film partial funny, bine cotat doar pentru ca e cu Clint Eastwood, care face un rol bun. E cu multi asiatici, e despre prietenie si despre jerfta.

Una peste alta, cu exceptia a 2-3 filme (Bolt, Wall-E si Saw V) 2008 mi s-a parut un an sarac in filme bune. Sa speram ca 2009 va fi putin altfel.

Mai foloseste cineva Winamp?

Adi — Mon, 12 Jan 2009 09:08:51 +0000

Recent, adica acum aproximativ o luna, mi-am reinstalat sistemul, sa zicem, de fapt asta s-a datorat faptului ca laptop-ul era nou.

Daca pana atunci unul din primele soft instalate era Winamp, de data asta n-a mai fost. Am muzica offline atat cat imi dicteaza nevoile pentru iPod si implicit am iTunes, ca altfel nu se poate. Cand vreau sa ascult muzica random deschid clinetul Last.fm.

De ce sa instalez un player care are incorporat si browser web si alte mizerii pe care sigur nu le folosesc?

Daca si Pagini Aurii spun asta…

Adi — Wed, 07 Jan 2009 16:06:12 +0000

Multi au spus-o, multi nu i-au crezut, totusi ma gandesc ca site mai credibil decat Paginii Aurii nu exista in domeniu.

Optimizare ca la mama ei acasa, in Romania!

Acaju, insuficient de dragut

Adi — Sun, 28 Dec 2008 08:36:01 +0000

Aseara am fost impreuna cu un grup de prieteni in Acaju, un local situat pe undeva pe langa Qvinta Cafe (pe Sf. Sava). Inainte sa se cheme Acaju era o alta bodega despre care nu auzisem lucruri prea bune, dar speram sa se fi schimbat si altele odata cu schimbarea identitatii.

Probabil ca s-au schimbat insa tot un loc ingramadit, prost incalzit si modest amenajat a ramas. Imi imaginez ca pe timpul verii mai e cum mai e sa stai pe scaunelele alea de ratan de la Ikea, insa iarna, cand vii plin de zapada e putin dificil sa te asezi astfel incat sa nu te murdaresti. Nu mi-a placut faptul ca masutele (tot de la Ikea) erau arese cu tigara si au fost lasate asa, de parca eram intr-o spelunca de cartier.

Totusi, preturile de-acolo sunt decente. Radeam cu un prieten ca n-am mai vazut demult un Pepsi la 3 Ron, dar si cu bauturile am o problema (generalizata in Romania): de ce nu gasesti si Pepsi si Cola intr-un bar? Daca mie imi place Cola si persoanei de langa mine ii place 7Up, inseamna ca cineva trebuie sa faca un compromis. De ce?

Nu pot zice ca mi-a placut in Acaju. Mi s-a parut ingramadit (eram vreo 12 persoane), incomod si relativ insalubru. Exista localuri in Iasi care sa merite atentia unui grup de 12 persoane?

Au mai ramas 8 ore

Adi — Fri, 12 Dec 2008 05:30:42 +0000

Au mai ramas 8 ore pana la vacanta (mai mult sau mai putin meritata) de Craciun. Aceste ore se vor desfasura astazi si vor include o sedinta si niste taskuri de rezolvat – nu prea complicate la prima vedere.

Apoi urmeaza jumatate de luna de petrecut cu prietenii, cu familia, de facut cadouri, de baut vin fiert, de dansat (nu eu, altii) si poate si alte activitati interesante. Gabi vroia sa faca pe 30 noiembrie un blogmeeting, care nu s-a mai tinut din cate stiu asa ca sunt de parere ca ar mai fi loc de unul pana la sfarsitul anului.

Avand in vedere ca ma intorc pe 23 in Iasi, eu as propune sa tragem o intalnire dupa Craciun. Sau poate vreti sa mergem sa colindam?! Marius, ia spune, tu, ca tu stii localurile din Iasi cel mai bine, ne vedem?

S-a lansat WordPress 2.7

Adi — Thu, 11 Dec 2008 08:42:04 +0000

Intr-un final i-au dat drumul, cu intarziere de vreo luna si la doar cateva zile de la RC2.

Chiar daca este a doua schimbare de design a zonei de administrare pe acest an, eu zic ca e de bun augur modificarea modificarii: elimina nevoia de a instala anumite plugin-uri.

Cam acelasi lucru se intampla si la back-end, desi sunt putin dezamagit ca nu si-au asumat si o functionalitate gen Simple Tags. Dar poate pe 2009…